Un vis devenit realitate

     Deşi poate  părea paradoxal având în vedere situaţia actuală, cândva poporul român nu numai că îndrăznea să spere,dar şi lupta pt realizarea propriilor visuri.

     Cel mai mare gest de solidaritate al românilor avut loc pe data de 1 decembrie 1918, când s-a înfăptuit Marea Unire.

     Acesta este un episod memorabil din istorie pentru fiecare dintre noi ,din varii motive. Un prim argument ar fi acela că acest eveniment a schimbat în totalitate viitorul nostru ca naţiune. Însă la fel de important este un alt motiv şi anume că toţi românii au reuşit să se solidarizeze pentru a-şi îndeplini ţelul. Nu au aşteptat minuni, nici să vină cineva să le rezolve doleanţele, ci au hotârât să acţioneze, şi-au luat inima în dinţi şi şi-au exprimat părerile,dorinţele: desăvârşirea României Mari ( Unirea Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei cu România).Interesant este că acest succes a avut loc datorita unirii forţelor tuturor românilor şi nu în urma unui război .Nu este oare acesta un exemplu extraordinar de conduită?

    În zilele noastre ar mai fi oare posibil un asemenea fenomen? Este o întrebare la care ar trebui să reflecteze fiecare... de asemenea, un alt lucru ce dă de gândit ar fi acela că obişnuim să ne plângem  de situaţia în care se află România astăzi, mai mult de atât suntem foarte sceptici în ceea ce priveste viitorul ei, adoptând o atitudine dezabuzată, dar dacă privim puţin în urmă, putem observa că au fost perioade mai dificile în istoria noastră  si au fost depăşite tocmai datorită atitudinii oamenilor,solidarităţii lor.

Nouă ni se pare imposibilă redresarea? Cum credeţi că li s-a părut românilor de la începutul secolului XX ideea de a forma o singur[ naţiune? Ei au îndrăznit şi au reuşit, ceea ce îi face să fie demni de admiraţie.

    Nimic nu e imposibil şi asta ne-o demostrează trecutul nostru.

                                                    La multi ani tuturor!

TSD

        De curand am avut placerea sa citesc romanul Gorila,de Rebreanu,si spre marea mea surprindere am descoperit un roman mai actual ca niciodata.Daca pana nu demult politica imi era indiferenta ,sau mai rau de atat,ma indigna,am descoperit o noua perspective din care ar trebui privite lucrurile.Atat indiferenta cat si critica nu imbunatateste cu nimic starea actuala,ci din contra,o poate inrautati.

        Spune la un moment dat Rebreanu”Poporul nostru nu mai are niciun ideal,si nu mai crede decat in burta plina.Cu idealul burtii pline credeti dumneavoastra ca vom realiza cultura romaneasca adevarata care sa dea un sens existentei noastre?”Nu trebuie sa citim acest fragment literalmente,insa,la o lectura in profunzime,putem sustrage cateva idei interesante.Mai concret,referitor la tineri si la  atitudinea lor,sau mai bine zis la lipsa lor de atitudine se pot face unele observatii demne de luat in seama.

       Cu totii suntem nemultumiti de situatia in care ne aflam,pe buna dreptate de altfel,insa cati dintre noi s-au gandit sa schimbe ceva?De fapt,cati tineri se implica in gasirea unor solutii?Majoritatea se limiteaza la enuntarea problemelor,neregulilor de care este “bantuita” societatea actuala.

        Fiecare e preocupat de  viitorul sau strict personal,de propria”burta”,insa de viitorul nostru,al tuturor,cine ar trebui sa se preocupe?

Veti spune:conducerea e cea care trebuie sa-si puna asemenea probleme si tot ea e cea care are obligatia sa le rezolve,insa datoria noastra este doar sa asistam pasivi la ceea ce urmeaza sa ni se intample?.Asta este o intrebare pe care ,sincer,nici eu nu mi-am pus-o pana nu demult,mai exact pana sa citesc aceasta lucrare.Nu spun ca Rebreanu glorifica politica,in nici un caz,insa mie mi-a trezit curiozitatea,deaceea am hotarat sa ma implic,sa intru in miezul lucrurilor si sa aflu mai multe .Asa am decis sa ma inscriu in Liga Studentilor Social Democrati,organizatie formata din tineri,care asemeni mie,doresc sa ia atitudine.

        Am avut placerea sa descopar aici tineri cu idealuri,tineri care nu vor sa fie simpli spectatori  ai propriului viitor ci vor sa si-l creeze cu propriile maini.

Nu vreau sa cred ca in zilele noastre tinerii nu mai au idealuri,nu mai au curajul de a visa,si puterea de a lupta pentru realizarea acestor visuri.

     Ne-am obisnuit sa fim condusi de altii,de ideile si convingerile altora,paradoxal este faptul ca desi nu ne place acest mers al lucrurilor,continuam sa ne complacem in el.

LSSD a hotarat sa se impuna,alatura-te si tu acestei organizatii!